In acest sens, Credit Europe extinde, de la doua la trei luni, perioada de gratie de plata cumparaturilor cu cardul de credit CardAvantaj efectuate in luna decembrie. Strategia atrage clientii prin faptul ca sumele cheltuite in aceasta luna vor fi rambursate de pe carduri in februarie 2011, fara sa plateasca dobanda in aceasta perioada.
Si Raiffeisen urmareste sa-si extinda clientela prin cumparaturile achitate cu cardul de credit, pe care le-au lansat in primavara. Avantajul, in aceasta perioada consta, in eliminarea taxei de administrare in primul an pentru cardurile aprobate pana la finalul anului. Comisionul standard este de 40 Ron/an.
Un alt grup financiar puternic din Turcia, Garanti Bank, promite clientilor sa returneze 5% din valoarea cumparaturilor efectuate cu cardul de credit in oricare dintre cele 70 de magazine partenere ale bancii din complexul comercial Baneasa Shopping Center.
Rivalii de la Garanti Bank, filiala locală a unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din Turcia, promit să plătească înapoi clienţilor 5% din valoarea cumparaturilor efectuate cu cardul de credit în cele 70 de magazine partenere ale băncii din complexul comercial Baneasa Shopping City.
Tot un procent de 5% le revine si clientilor Citibank, procent raportat la suma utilizata de pe cardul de credit in primele trei luni de la emiterea acestuia, respectiv de 2% din luna a patra.
BCR a incercat, de asemenea, aceasta abordare a clientilor, facilitand platile cumparaturilor facute la sfarsitul lunii noiembrie.

Sumele primite drept bonus pentru cumparaturile efectuate pot fi folosite ulterior de clienţi pentru cumparaturi, în magazinele partenere. Aceasta “interactiune” a oamenilor cu cardurile pentru cumparaturi este si o metoda de educare a maselor in acest sens, nu doar bunastare financiara. Anul trecut, incasarile obtinute in urma vanzarilor de carduri de credit au obtinut ritmuri de crestere de doua cifre, nereusind insa sa recupereze sumele rambursate de la clienti.

Mai multe detalii puteti gasi aici.

De aceasta parere este Oana Petrescu, vicepresedintele de retail al BCR, care vede aceasta masura necesara, insa nu si suficienta pentru a castiga increderea populatiei. Pe fondul unor venituri in scadere si a unei nesigurante a locului de munca, promisiunea ca impozitul se va micsora, nu pare cea mai buna idee. Totodata, Oana Petrescu considera ca integrarea masurilor de acest gen intr-un proiect ar fi acordat  mai multa credibilitate in fata oamenilor: “Doar aceasta masura nu ar rezolva problema. Faptul ca oamenii vor avea mai multe venituri nu este suficient, ei trebuie sa se asigure ca vor avea de lucru si peste un an si ca veniturile lor vor continua sa creasca. Increderea trebuie data prin mai mult decat o simpla masura. Este nevoie de mult mai mult. Daca ar fi fost parte dintr-un program prin care se relansa infrastructura, se incepeau diverse proiecte, era credibil”.
In aceeasi tabara se afla si Ministerul Finantelor. Pe motiv ca o astfel de diminuare atrage un impact bugetar negativ – de 1% din PIB -, Guvernul nu incurajeaza aceasta initiativa.  Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, vede aceasta solutie ca un factor de presiune suplimentara pentru bugetul de stat in 2011, cu un deficit ce ar putea depasi tinta fixata de  4,4%, implicit o conditionare a urmatoarelor transe catre Romania de la FMI si CE. Consiliul fiscal considera ca nerespectarea angajamentelor de consolidare fiscala va fi sanctionata pe piata financiara internationala, mai ales in acest context economic.

De asemenea, obiectivele financiare ale programului economic in cadrul caruia Romania colaboreaza cu FMI, UE si BM ar fi compromise. O alta posibila problema atrasa de aceasta miscorare este nerespectarea termenului limita – pana in 2012 – privind corectarea deficitului excesiv in conformitate cu recomanadarea Consiliului ECOFIN din 16 februarie din 2010.

Mai multe detalii puteti gasi aici.

Desi au aparut pe piata de ceva timp, cardurile nu sunt atat de folosite pe cat ar trebui, spun specialistii bancari. Chiar mai mult, oamenii nu accepta platile electronice chiar la ghiseele din propriile unitati, unde facturile de utilitati sau taxele pot fi achitate doar cu cash.O mare parte a bancilor au instalat in propriile casierii propriile POS-uri, utilizate doar pentru eliberarea de numerar.

“Bancile nu pot sa functioneze in sistem ca si comercianti, drept pentru care la POS-urile instalate în agenţiile lor se pot face doar retrageri de numerar, nu se pot accepta plati”, informeaza Catalin Cretu, director general pentru Romania în cadrul Visa Europe, una din principalele organizatii de plata active pe plan local. Clientul ar putea sa elibereze astfel banii ca sa isi plateasca factura, spre exemplu. Cretu spune insa, ca o astfel de operatiune este comisionata ca atare si nu intra in sectorul platilor cu cardul- care sunt gratuite. Un bun exemplu in acest sens este BCR , cea mai puternica banca locala, unde retragerea de numerar de la EPOS-urile instalate in agentii percep comision de 2% din suma- aproximativ 4,5 lei. CEC Bank are un comision de doar 1% din suma – minim 2 lei. Totodata, CEC elibereaza numerar si pentru clientii care au carduri emise de alte banci, in aceasta situtie, operatiunea fiind taxata de banca emitenta.

Visa precizeaza ca exista chiar si limitari juridice pentru ca bancile nu au in obiectul de activitate comertul si nu pot figura astfel în sistemele de plati.

Bancherii apeleaza la agentii pentru a ‘scoate’ cati mai multi clienti, dornici sa isi plateasca numai facturile sau sa deruleze operatiuni simple, trimitandu-i spre ATM-uri sau canalele alternative. Este o metoda de a lasa mai mult timp liber operatorilor pentru activitatile cu valoare adaugata mai mare. Canalele alternative sunt momentan intr-o faza incipienta, in ciuda promovarii puternice a serviciilor de transactionare prin internet sau chiar cele de debitare directa.

ATM- alternativa daca nu aveti schimbat

Clientii sunt indrumati de casieri catre bancomate, daca nu au suficient numerar pentru a efectua platile. “Nu puteti plati cu cardul. Daca nu aveti numerar, este un bancomat instalat la intrarea în sucursala”, raspunde fara ezitare casiera dintr-o unitate a BCR.

Eliberarea unei sume de bani este insa, taxata cu un procent de pana la 5% din suma retrasa- pentru un ATM al bancii emitenta, altfel este mai scumpa.

In schimb, utilizarea cardului pentru plati la comerciantii acceptanti este gratuita pentru detinator.

Mai multe detalii aici.

Avantajele cardului

Noul produs beneficiaza de cel mai avantajos program de loialitate ce consta intr-un bonus de 4% la achizitionarea serviciilor si produselor Wizz Air prin wizzair.com. Totodata, tranzactiile efectuate direct la POS-urile comerciantilor si pe Internet aduc un alt bonus, de 2%. Biletele de avion si serviciile Wizz Air pot fi cumparate folosind punctele acumulate in urma programului de loialitate.

Cardul este insotit de 20.000 de puncte bonus , echivalentul a 200 de lei pentru primii 2.000 de client care il achizitioneaza. Punctele bonus pot fi utilizate pentru a cumpara bilete de avion sau alte servicii prin intermediul wizzair.com.

Igor Zganjer explica avantajele pentru un client fidel : “ Cardul de credit BCR Wizz Air faciliteaza accesul la caltorii prin reducerile attractive oferite la cumpararea biletelor. De exemplu, daca un client cu un venit mediu de 2.000 de lei cheltuieste 30% cu cardul de credit BCR Wizz Air, intr-un an de zile aduna cat pentru doua bilete dus-intors l aroma.”

Asigurarea cumparaturilor pentru 100 de zile de la achizitie

Un alt avantaj al cardului tocmai lansat este ca asigurarea cumparaturilor pentru 100 de zile de achizitie, reduceri la partenerii BCR, posibilitatea de inrolare la serviciul 3D Secure pentru tranzactiile efectuate pe internet, notificari prin SMS si extras cont de cont lunar gratuit.

Mai multe detalii aici.

Leul a inregistrat azi inca o usoara depreciere. Conform BNR, cotatia a urcat la 4,263 lei pentru un euro, fata de 4,2597, cotatia stabilita marti.

Volatilitate coborata si volume tranzactionate modeste. Astfel descrie situatia economistul ING Vald Muscalu: “Leul s-a confruntat cu presiuni de depreciere, pe fondul revenirii ingrijorarile privind cresterea economica globala. Credem ca BNR nu se va opune presiunilor de depreciere, in cazul in care acestea nu vor fi agresive, pentru a nu duce la conditii financiare mai restrictive”.

Acesta informeaza ca datele detaliate furnizate de INS in aceasta dimineata privind PIB-ul din al doilea trimestru nu sunt un semn bun, pe fondul scaderii consumului privat si a investitiilor reduse: “Desi activitatea economica s-a extins cu 0,3% fata de trimestrul trecut date ajustate sezonier, consumul privat a ramas anemic, iar investitiile au suferit o contractie. Aceste evolutii sprijina viziunea noastra privind o contractie puternica in al treilea trimestru cand masurile de austeritate au fost implementate”.

Evolutia negativa a leului a atras cresterea ratei dobanzilor pe termen scurt de la 25pb pana la 5,5/6%. Spre deosebire de acestea, ratele de dobanda pentru scadenta de 3 luni raman cotate la 6,1%. Muscalu adauga totodata ca strategia viitoare are in vedere faptul ca licitatiile de titluri de stat anuntate pentru luna septembrie incurajeaza imprumuturile mai ieftine pentru inca o luna: “Am notat ieri faptul ca licitatiile de titluri de stat anuntate pentru luna septembrie sugereaza mentinerea strategiei MF de a se imprumuta mai ieftin pe termen scurt pentru inca o luna. Aparent, aceasta strategie poate fi extinsa, ministrul de finante a declarat pentru Reuters ieri dupa-amiaza ca in mare parte titlurile ce vor fi emise in perioada ramasa pana la sfarsitul anului vor avea o scadenta scurta. Aceasta a spus de asemenea ca presiunea ascendenta asupra randamentelor va disparea odata ce se vor vedea rezultatele masurilor de austeritate”.

Mai multe detalii aici.

Companiile de profil au constatat o crestere a asigurarilor generale cu 16% pe retail, in timp ce segmental corporate a inregistrat un declin de 3%, conform Raportului Annual al CSA din 2009.

Acest lucru explica si cresterea, din 2008 pana in 2009, de la 2 mld. lei la 2,38 mld. lei., iar ponderea in portofoliul companiilor de asigurari generale a urcat de la 29% la aproape 33%.

Persoanele juridice au avut o contributie de 67% in  asigurarile non-life de pe piata, comparative cu 71%, in 2009, coborand de la 5 mld. lei , la 4,85% mld. lei, precizeaza CSA.

Investitiile, desi putine, completate cu efortul de adaptare, au adus rezultate in 2009 si din aceasta cauza, specialistii de pe piata asigurarilor privesc retailul ca o noua cale catre success.

Argumentele sunt intarite de Viorel Vasile, Managing  Partner, SAFETY Broker, in cadrul FIAR 2010: “Anul 2009 si prima parte a lui 2010 au demonstrat, in ceea ce priveste ierarhiile companiilor de brokeraj la sfarsitul perioadelor sus-amintite, ca business-ul de retail genereaza cresterile mari, chiar si de peste 100%, in vremuri de recesiune economica”.

A doua jumatate a anului 2010 nu este pusa intr-o lumina tocmai pozitiva. Scaderea veniturilor populatiei, precum salarii si pensii, atrag, pe viitor, o mai mica disponibilitatea a populatie pentru acest sector.

Mai multe detalii aici.

Zilele trecute, Trezoreria a reusit sa obtina un imprumut de 1,2 miliarde de lei prin vanzarea de certificate de sase luni la o dobanda de 6,99%. Acest rezultat depaseste asteptarile bancherilor care s-au aratat sceptici si au ezitat safinanteze statul la costuri atat de scazute, precizeaza Ziarul financiar.

Imprumutul a fost obtinut pe fondul posibilitatii Ungariei de a-si asigura finantarea in conditii mai bune dupa renuntarea la aranjamentul cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana. La sfarsitul lunii iulie, Romania a primit o noua transa, in valoare de 900 milioane de euro, din totalul de 20 miliarde de euro convenit cu organismele internationale. Supravegherea internationala a gestiunii acestor fonduri, menita sa aduca un plus de credibilitate, devine indoielnica pe fondul experientei Ungariei. “Este bine ca Romania ramane în acordul cu FMI. Si noi ne-am putea împrumuta , dar cu costuri mai mari”, afirma Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu. Spre deosebire de Ungaria care a avut ca plan alternativ emisiunea de obligatiuni, operatiune incheiata cu success, Romania nu se poate lipsi de ajutorul FMI. Trezoreria romana a respins ofertele bancilor de a cumpara obligatiuni de stat in lei pe trei ani, pe motivul unor randamente cerute prea mari. De fapt, statul refuza inca din primavara ofertele de titluri de stat la randamente mai mari de 7 % pe an, ceea ce a dus la anularea multor licitatii.

In schimb, Ungaria a reusit sa atraga sume mai mari decat preconizase, la un randament usor mai mare. Guvernul maghiar a plătit un randament de 7,13% pentru titluri în forinţi cu maturitatea de un an, faţă de 6,92%, cat platea la inceputul lui iulie, cand acordul era inca in vigoare. Dobanda cheie in Ungaria este de 5,25% pe an.
“Rezultatul nu reflecta faptul ca Ministerul Finantelor nu este in stare sa atraga bani, ci are putere de negociere si testeaza piata, spune Lucian Croitoru. Statul a împrumutat luna trecută 1,2 miliarde de euro de la băncile locale, prin certificate în euro pe un an, la care plateste un randament de 4,9%. In acelasi timp, Ungaria nu este scutita de penalizare in cazul in care nu vor respecta deficitul bugetar la care s-au angajat.

Analistii britanici de la banca Bardays explica refuzul constant al Romaniei privind ofertele de achizitie a titlurilor mai mari in ultimele luni prin faptul ca ar ‘tinti’ o dobanda de 7% pe an sau chiar mai mica la titlurile de stat in lei. Pe fondul neincredereii pietei in guvern, dobanda de 7% nu  poate sa asigure intalnirea cererii cu oferta. Britanicii de la Bardays detineau la sfarsitul lunii martie o expunere de aproximativ 10 milioane euro pe titluri de stat romanesti. Dobânzile plătite acum de stat sunt mai mici decât în august 2008, înainte de debutul crizei pe plan local, cand randamentul la titlurile pe un an era de 11,25% pe an, iar la obligatiunile pe trei ani de 10,5% pe an. Atunci dobanda-cheie a BNR era insa de 10,25% pe an.

Premierul Boc a anuntat categoriile carora se aplica taxa de valoare adaugata de 9%: “Am consfintit inca o data faptul ca se mentin cote reduse de TVA la urmatoarele elemente: 9% cota de TVA pentru servicii constand in permiterea accesului in castele, case memoriale, muzee, monumente, gradini botanice, targuri, expozitii, cinematografe, pe livrare de manuale scolare, carti, ziare, reviste, tot 9% TVA. Livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia celor dentare, tot 9% TVA, livrarea de produse ortopedice tot 9%, livrarea de medicamente de uz uman si veterinar tot 9%, cazarea in sectorul hotelier tot 9% TVA“.

“In privinta cotei de 5% TVA, ea este mentinuta pentru locuintele sociale care se construiesc pe o suprafata utila de maximum 120 mp sau pentru cladiri destinate a fi utilizate pentru camine de batrani sau pensionari, case de copii, centre de recuperare si reabilitare de minori cu handicap“, a precizat Boc. Acelasi TVA, de 5% se aplica si pentru livrarea de cladiri, a terenurilor construite de primarii ca locuinte sociale, cu chirie subventionata, unor persoane sau familii a caror situatie financiara nu le permite accesul la o locuinta in conditiile reale ale pietei.

Noile reglementari descriu cum se face inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari

Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, precizeaza ca detaliile ordonantei de urgent privind evaziunea fiscal sunt incluse in normele de implementare adoptate de Guvern. Asadar, in cuprinsul normelor se regasesc detalii despre cum se face inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, perioadele tranzitorii referitoare la TVA, facturi si avansuri primite si platite inainte si dupa 1 iulie. Totodata, normele fac referire la antrepozite si reglementeaza regimul produselor care circula sau care sunt in antrepozitele de depozitare care-si inceteaza acest regim. Exista alte prevederi care vizeaza modalitatile de constituire a garantiei sau maniera in care se fac restituirile de accize sitaxe vamale platite pentru produsele care ies din tara.

Mai multe detalii aici.

Uniqua Asigurari semnaleaza daune de 400.000 de lei cauzate de inundatii , suma corespunzatoare a aproximativ 100 de dosare avizate , precizeaza vicepresedintele directoratului. „Mul­te daune sunt încă în curs de consta­tare, iar această sumă ar putea creşte”, a completata acesta.

Astra Asigurari a deschis 300 de dosare pentru locuinte afectate de inundatii cu o suma aferenta de aproximativ 2,5 milioane de lei.

Un alt jucator de pe piata asigurarilor, Omniasig se poate “lauda” cu un total de 480 de dosare de daune produse de inundatii. Despagubirile aferente acestor dosare sunt estimate la peste 1,4 milioane de euro. Aproximativ 180 din totalul de dosare se incadreaza in sectorul bunurilor si atrag suma de 70.000 de euro. In ceea ce priveste asigrurarea Agricola, Omniasig a deschis 170 de dosare de daune, cu o valoare totala de 60.000 de euro. Asiguratorul a deshis dosare de dauna si in urma caderilor de grindina din perioada inundatiilor. Exista si un total de 130 de dosare de dauna pentru polite de asigurare auto, cu o rezerva de aproximativ 130.000 de euro.

Statisticile oficiale indica existenta in Romania a 8.3 milioane de locuinte proprietate personala, dintre care 4,5 milioane sunt plasate in mediul urban si 3,8 de milioane in mediul rural. Potrivit datelor CSA, la 30 iunie erau in vigoare peste doua milioane de contracte de asigurare facultativa locuintelor, din care doar 24% sunt protejate prin asigurare.

Mai multe detalii aici.

Moody’s precizeaza ca in totalul de imprumuturi , creditele de consum au opodere de 36% si ca pachetul de austeritate este de natură să exacerbeze provocările activelor de calitate ale unor bănci locale şi să exercite o presiune suplimentară asupra rentabilităţii lor pe termen scurt şi mediu.”

Este insa prea devreme pentru investitori sa puna la adapost. Autoritatile de reglementare si banci locale informeaza ca nu sunt relevante creditele bugetarilor, dar au in vedere sa restructureze creditele problema ale salariatiilor din administratia publica pentru a evita agravarea situatiei.

Indiferent de efectele acstor masuri, bancile romanesti se bazeaza pe rata medie de adecvare a capitalului de 14,7% din martie 2010.

Creditele neperformante au crescut la 17,2%

Creditele neperformante ( care cuprind imprumuturi clasificate drept indoielnice) au inregistrat cresteri semnificative de 17.2% in martie, comparative cu 6,5%, la sfarsitul anului 2008.

Pentru investitorii si proprietarii straini care spera la ameliorarea rentabilitatii propriilor capitaluri in acest an, situatia actual nu este tocmai flexibila. Anul acesta bancile romanesti au reusit doar 2,7% RoE fata de 2008, 17%, cand provizioanele pentru pierderile de credite au crescut.

Moody’s anticipeaza o evolutie negative a creditelor neperformante pe fondul contractarii economiei cu 5% din acest an, ceea c ear fi un pericol pentru profitabilitatea firmei, dar si pentru nivelul de solvabilitate.

Avand in vedere insa intalnirea cu FMI de saptamana viitoare referitoare la urmatoarea plata a transei de asistenta pentru Romania, aceste considerente raman doar la nivel de discutie, considera FT.

Mai multe detalii aici.