Banci locale, la mare cautare

In tumultul discutiilor care tin de cativa ani atentia marita, si care au ca tema ultimele doua-trei tinte de pe piata bancara romaneasca privind achizitia, mi-a atras atentia comentariul facut de Joseph Stiglitz. Laureat al premiului Nobel pentru economie, Stiglitz sustinea recent ca in Romania, accentul autoritatilor ar trebui sa cada pe crearea de institutii financiare cu capital romanesc. Motivul? Bancile straine, in majoritate covarsitoare la ora actuala pe piata autohtona, nu contribuie la cresterea economica atata timp cat acestea imprumuta clientii corporatisti mari si statul. De-a lungul anilor petrecuti in presa, de mai multe ori am scris articole pe tema potentialelor achizitii de pe piata bancara romaneasca. Si care sunt, cel putin la ora actuala foarte putine la numar: Banca Carpatica si Banca Transilvania. Lasand la o parte CEC-ul, care este banca doar cu logo-ul si sloganul, nu si cu calitatea personalului si a serviciilor pentru clienti. Discutia legata de achizitii este destul de lunga, acestea aparand in momentul in care respectivul jucator nu se mai poate sustine la nivelul de dezvoltare la care a ajuns. Si atunci, pasul firesc este catre o achizitie. In ceea ce priveste crearea unor institutii bancare cu capital autohton, si aici lucrurile sunt ceva mai complicate. Si nu e vorba numai de resurse financiare. Ci se de puterea unui brand nou, pe care sa-l creezi in timp relativ scurt. Asadar, ne vindem sau ramanem autohtoni get-beget?