Cum ii putem salva pe pensionari

Reduceri de 25% ale salariilor bugetare si de 15% aplicate pensiilor. Cu alte cuvinte, 7 milioane de oameni afectati, dintre care 250 000 someri. In timp ce guvernul se gandeste cum sa economiseasca, noi ne intrebam incotro se indreapta Romania?

Sidicalistii anunta o criza sociala semnificativa cauzata de efectele acestor reduceri ce se doresc a fi implementate deoarece reducerile salariale si ale pensiilor sunt doar prime masuri in acest sens. Ele anticipeaza de fapt reducerea subvenţiilor la căldură, apă caldă, dar şi la călătoria cu trenul, metroul şi alte mijloace de transport în comun, lucru ce sperie pentru ca, sectorul privat ajunge si el sa fie astfel afectat.

Oare cum e mai bine?
Pornind de la premisa ca o ajustarea a salariilor bugerate de 25% ar conduce doar la o reducere de 7% a pensiilor, Guvernul l-a combatut ieri, la intalnirea cu parlamentarii si premierul, pe ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu care se gandeste la o ‘’taxa de solidaritate’’.
Desi “Adevarul ” arata ca si companiile de stat trebuie sa fie subiectul acestor reduceri, Vladescu propune aceasta taxa pentru angajaţii cu un anumit nivel de venit din companiile la care statul este acţionar majoritar. “In cazul acestor entităţi economice, eventual, poate fi vorba despre o taxă de solidaritate, care oricum se va aplica tuturor celor cu venituri peste un anumit nivel”, a declarat Vlădescu, la finalul întâlnirii. Desi atentionarea asupra restrictionarii care trebuie sa vizeze si sectorul public este sustinuta de FMI, ministrul Finantelor a mai adus ca argument contributia acestor companii la economia nationala: „aceste societati fac parte din economia reală şi trebuie menţinute performante”, declara Vladescu.

Insa, o aplicarea uniforma a masurilor de austeritate ar evita reducerea drastica a pensiilor deoarece exista companii, precum Tarom, Termoelectrica, CFR care, desi inregistreaza pierderi si salariul brut este de 2.500 lei, statul nu se preopcupa de eficientizarea lor.

Statistic vorbind …
Dacă salariile angajaţilor din companiile de stat s-ar reduce în aceeaşi măsură (25%) cu cele ale bugetarilor, s-ar economisi în total 61,2 milioane de euro, ceea ce ar permite, intr-adevar, o reducere a pensiilor de doar 7%.

Potrivit Institutului National de Statistica, în regii lucrează 85.524 de salariaţi, iar în companiile de stat sunt 288.174 de angajaţi. La un calcul simplu, observăm că fondul de salarii însumează 213,5 milioane de lei lunar la regii, respectiv 815,2 milioane de lei lunar la companii. Se adună, astfel, un total general puţin mai mare de un miliard de lei - aproape 245 de milioane de euro. O reducere cu 25% a acestui fond ar genera economii de 61,2 milioane de euro lunar.
Aceeaşi sursă arată că, fondul monetar actual este de 3,3 miliarde lei, adica 785 de milioane de euro, la care, daca aplicam cota de 15% , obtinem 117,8 milioane de euro care raportate la cele 61,2 milioane de euro confirma reducerea de pana la 7% aplicata pensiilor.

Cum ne “ajuta” FMI?
Statul roman detine 1.390 e regii autonome si 2.403 companii de interes national si local. In contextual reducerii de salarii, mai apare o problema; aceea ca, desi au bugete proprii, acestea sunt monitorizate de FMI. Analistul economic Ilie Serbanescu afirma ca FMI “poate bloca banii de salarii din cadrul acestora, în funcţie de performanţe”, aratand totodata ca firmele de stat constituie “una dintre modalităţile de finanţare a partidelor, pentru că ei din asta trăiesc”. În cazul lor, „este permis prin lege să aibă salarii mai mari de până la 44 de ori decât cel minim. Nu ar trebui să fie aşa”, incheie Serbanescu.

Ce e de facut? Inca se cauta raspunsul!
Momentan, nu exista o metoda clara de abordare a acestor probleme. In urma discutiilor dintre Guvern si Parlament nu s-a concretizat nicio solutie pertinent, dar se va recurge cel mai probabil la o solutie mixta, prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă şi prin iniţierea unor modificări legislative, care să treacă prin Parlament cât mai rapid, având în vedere că avem la dispoziţie doar o lună”, afirma unul dintre participantii la intalnirea de ieri.

Mugur Isarescu informeaza la intalnirea cu membrii Biroului Permanent al Senatului ca masurile specifice BNR vor viza stabilitatea financiară, politica monetară, onorarea plăţilor scadente ale statului în perioada următoare şi despre finanţarea deficitului bugetar.
Cum se va proceda in final insa? Nu stim… Ramane o buna intrebare pana cand, dupa lungi sesiuni de dezbateri a tuturor aspectelor implicate ne vom descoperi cu totii intr-un punct departe de a fi macar multumitor.